Această paradoxală afirmație a fost făcută de către dr. Elliot Aronson, de la Universitatea din Texas, Statele Unite ale Americii, în urma unui studiu realizat în anul 1966.

Poate ai rămas stupefiat prima dată când ai citit această afirmație ca și mine, și parcă vine ca o lovitură sub centură și un duș cu apă rece în același timp.

În tot acest timp, poate ai crezut că inteligența poate creea o invidie și un sentiment de inferioritate în ochii celoralți oameni, și poate că aceste senzații le resimt unii oameni în prezența unui om cu idei, creativitate și inteligență, și nu reușeai să vezi imaginea de ansamblu.

Poate te-ai considerat invidiat și ți s-a spus că ești arogant și te ascunzi în spatele unei măști, dar lucrurile nu stăteau deloc așa.

Sau poate ai considerat pe cineva din anturajul tău arogant cu inteligența sa și rezultatele sale și a trezit în tine sentimente ce i-au creat o imagine deloc atractivă în ochii tăi.

Această curioasă afirmație, care vine în contradicție parcă cu legile bunului simț al oricărui om a rezultat în urma unui experiment care a demonstrat că atractivitatea unei persoane superioare este sporită dacă face gafe; aceeași greșeală tinde să scadă atractivitatea unei persoane mediocre.

De ce o persoană superioară intelectual e mai atractivă decât una mediocră dacă face greșeli?

Dacă luăm în calcul că o persoană superioară (o persoană cu abilități intelectuale superioare, o persoană recunoscută și apreciată în domeniul său) este văzută ca un super om, și deci o persoană care impune o distanță între tine și el; astfel că o gafă ar umaniza-o și i-ar crește atractivitatea.

În general se presupune că o capacitate intelectuală superioară ar fi o calitate pozitivă a unei persoane, și că oamenii cu intelect ridicat ar fi mai plăcuți decât cei cu un intelect mediu sau sub mediu, ceea ce ar duce la concluzia că oamenii inteligenți sunt mai atractivi decât cei mediocri. Deși afirmația aceasta pare că este reală și tindem să o acceptăm, lucrurile nu stau de fapt așa în relațiile umane.

Studiile lui Hollander și Web din 1955 au demonstrat faptul că membrii unui grup care sunt mai capabili nu sunt și cei mai plăcuți de către ceilalți.

Bales și Slater în 1955 au demonstrat în urma unor cercetări faptul că membrii unui grup care au cele mai multe idei și sunt considerați cei mai creativi, nu sunt plăcuți de către ceilalți.

Respingerea unei persoane cu un intelect ridicat se datorează unei lipse de congruență între rolurile intelectuale și sociale : aceștia sunt inteligenți, dar nu au capacități sociale și interpersonale la fel de ridicate.

Studiul realizat de către Elliot Aronson a fost realizat pe un număr de 48 de persoane, separați în 2 grupuri, cărora li s-a dat să asculte niște înregistrări audio.

Procedura experimentală a constat în :

  1. Grupului 1 li s-a dat să asculte un număr de 4 înregistrări (prima cu discursul unei persoane inteligente, a doua cu discursul unei persoane mediocre, a treia cu persoana inteligentă ce a făcut o gafă, a patra cu persoana mediocră ce a făcut o gafă).

Procedura experimentală a constat în intervievarea la sfârșit fiecărei înregistrări, a fiecărui membru din grupul 1, de către 1 sau 2, interviul constând în relatarea reacțiile lor față de persoana din înregistrare.

  • La grupul 2 procedura experimentală a fost aleatorie și nu fixă, ca-n cazul primului grup. Membrilor grupului 2 li s-a spus că vor asculta înregistrări ale unui student care încerca să intre în echipa de bowlling a facultății. Înregistrarea a fost scenarizată, și nu un interviu ce a venit natural, constând într-un test cu 50 de întrebări.
  • Prima înregistrare – înregistrarea unui student superior intelectual care a răspuns corect aproape la toate întrebările (92%), care a absolvit liceul printre primii, făcea parte din echipa de fotbal a liceului, era editorul revistei liceului.
  • Înregistrarea 2 – înregistrarea unui student mediocru, care nu a răspuns la fel de corect la întrebări (30%), și care a recunoscut că avea note medii în liceu, și care a încercat să intre în echipa de fotbal a liceului, dar nu a reușit.
  • Înregistrarea 3 – studentul cu intelect superior a făcut o gafă și a scăpat ceașca de cafea pe el;
  • Înregistrarea 4 – studentul mediocru a făcut aceeași gafă și a scăpat ceașca de cafea pe el.

     Doctorul Elliot (cel care efectua studiul), la finalul fiecărei înregistrări, lua câte un membru și îl ducea într-o cameră unde se afla un intervievator, care nu cunoștea ce înregistrare ascultase membrul, și îi adresa 8 întrebări legate de persoana din înregistrare. De asemenea, pentru a descrie mai bine abilitatea persoanei din interviu, membrulului grupului era rugat să-i evalueze inteligența. Răspunsurile la întrebări au fost orale, și au conținut o indicație a intensității sentimentului care-i era creat de înregistrare pe o scală de la -7 la +7.

Concluziile studiului au confirmat ipoteza

Studiile au concluzionat că o persoană de intelect superior poate părea ”prea bună” și creează fără voie o distanță între ea și ceilalți, poate constitui o imagine inabordabilă, distantă și inumană, și să atragă antipatia celorlalți fără voia sa.

În acest caz, anumite gafe ocazionale, ar putea să-i crească atractivitatea.

Astfel, un individ aproape perfect sau superior care arată că este capabil să facă gafe ocazional poate fi considerat mai uman, mai abordabil  și accesibil, prin urmare va fi mai plăcut de către cei din jur.

Tot studiile au concluzionat că o persoană mediocră sau medie care comite aceeași gafă, nu va avea o creștere a atractivității în ochii celorlalți. Dimpotrivă, indivizii mediocri care comit gafe vor avea o scădere a atractivității personale în ochii celorlalți.

Aceste concluzii aduc explicații pertinente anumitor situații de care ne lovim la ordinea zilei în anturajele noastre, dăm peste oameni inteligenți sau suntem noi acei oameni inteligenți care sunt priviți ca inumani și care nu greșesc niciodată, suntem sau ii privim pe acei oameni ca inabordabili și inumani, fapt ce ne creează un disconfort în prezența lor, pentru că nu ne putem ridica la nivelul lor.

Tocmai faptul că acești indivizi sunt inteligenți poate că unii din ei au și tendințe perfecționiste, conștientizează nivelul pe care-l au și vor să-și păstreze imaginea intactă, departe de critici, dar tocmai această imagine pe care vor s-o apere îi îndepărtează pe oameni, ridicând ziduri în jurul lor.

Andrei Cătălin
Autorul Jurnalul unui Psihoterapeut

Dacă vrei să primești articole pe E-mail

One Reply to “De ce greșelile te fac mai Atrăgător (Efectul Pratfall)”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *