8 Metode de Creștere a Rezistenței Psihice

Stresul, bată-l vina!

Stresul este un membru al familiei invizibil, care se află mereu acolo îm fundal, nu îl vedem, dar îi simțim prezența din plin.

Când sunt clipe fericite în viața noastră … stresul e acolo..
Când sunt clipe triste în viața noastră … stresul e acolo.

2007. Vară. Aveam 21 de ani.

Abia mă angajasem ca și consilier vânzări la un dealer auto.

Adoram imaginea luxuriantă a showroom-ului, mașinile lucioase, costumele călcate și pantofii lucioși, oamenii de calitate care călcau pragul dealer-ului.

Nu eram obișinuit să vorbesc cu oameni din asemenea clase sau să vorbesc în fața a mai multor oameni deodată, de multe ori clienții veneau cu toată familia, iar fiecare membru al familiei avea câte o întrebare de 10 puncte.

Pe la jumătatea programului simțeam un disconfort, aveam palmele transpirate, eram foarte agitat, simțeam adrenalină.

Îmi ieșisem din zona de confort. Simțeam stresul la valorile lui adevărate pentru prima dată în viața mea.

De atunci am fost curios să înțeleg de ce aveam aceste reacții, cauza lor, și cum pot face să îmi cresc rezistența la stres.

Stresul și personalitatea

 Una dintre primele teorii ce face lăgătura între stres și personalitate sau comportament a fost teoria cardiologului Friedman.

      Meyer Friedman, este cunoscut pentru munca sa de cercetare ce a rezultat în legarea comportamentului de pericolele pentru sănătate, mai precis comportamentul de tip A, pattern de personalitate ce conduce în mod concludent la atacuri de inimă.
          În lucrarea sa scrisă în colaborare cu Dr. Ray H. Rosenman, intitulată „Comportamentul de tip A și inima ta”, Dr. Friedman s-a descris ca fiind el însuși comportamentul de tip A, vrând să devină mai mult din punct de vedere comportamental de tip B pentru a-și salva propria viață, el suferind de două atacuri de cord în timpul vieții sale.

        Dr. Friedman a insistat asupra faptului că teoria sa este comportamentală și nu de personalitate, deoarece ar putea fi schimbată. Dacă o persoană cu comportament de tip A dorea să evite atacurile de inimă, atunci ar putea încerca să-și schimbe modul în care se comportă.

Pattern-ul comportamental de Tip A este materializat la o persoană care se înfurie ușor, lucrează prea mult și în general trăiește viața la o viteză depășită.

Pattern-ul comportamental de Tip B este descris ca fiind un comportament în ritm modic și relaxat, mai puțin predispus la atacuri de inimă. Această descoperire a devenit o frază comună și a condus, de asemenea, calea pentru mai multe cercetări în cardiologie și modalități de prevenire a atacurilor de inimă. (Katherine W. Ellison, apud, p. 9)

  • Reziliența psihică

O altă teorie cu privire la personalitate și stres este cea a rezilienței psihice, termen ce suscită interes de ani de zile și încă o face și-n prezent : până în 2010 existând un număr de 4641 de documente oficiale, din care 1023 de teze de doctorat pe tema rezilienței, conform PsycINFO. 

Din punct de vedere etimologic, cuvântul ”reziliență” își are rădăcina în verbul latin ”salio, -ire” cu sensul de ”a sări”. Verbului i s-a adaăuga prefixul ”re-”, tot de origine latină, care semnifică ”înapoi”.

Termenul de reziliență are și concepte asociate, cum ar fi competenţele sociale, cognitive, comportamentale, stresul şi coping-ul, factorii de risc şi factorii de protecţie, stima de sine, vulnerabilitatea, ataşamentul, trauma, mecanismele defensive. (Rev. Psih., vol. 61, nr. 4, p. 245–256, Bucureşti, octombrie – decembrie 2015)

Termenul de reziliență fiind controversat de-a lungul timpului, inclusiv în prezent, chiar și cu privire la apariția și descoperirea acestuia, în cadrul literaturii de specialitate, dar ne vom opri asupra celor majoritar acceptate.

Cercetările cu privire la reziliență au avut 3 direcții introductive : cele realiate de Michael Rutter în privința populațiilor aflate-n situații de risc, studiile de ordin longitudinal ale lui Emmy Werner și Ruth Smith, și nu în ultimul rând proiectul denumit ”Competență”, realizat de către Norman Garmezy.

  1. Studiul lui Rutter asupra unor populații și factori de risc diferiți a avut ca rezultat constatarea faptului că factorii de risc care acționau izolat nu erau suficienți pentru a crește posibilitatea apariției unor tulburări psihice, ci era nevoie de două sau mai multe acțiuni simultane a doi sau chiar trei factori de risc.
  2. Werner și Smith, au efectuat un studiu îndelungat asupra a 698 de copii dintr-o insulă din arhipelagul Hawai, pe o perioadă de până la 40 de ani, din care 30% au fost supuși la cel puțin patru factori de risc.
  3. Proiectul ”Competență” demarat de Garmezy, de unde se naște termenul de competență psihosocială, care semnifică utilizarea copilului a resurselor de ordin contextual și personal în vederea realizării de sarcini de dezvoltare adecvate vârstei sale. (Șerban Ionescu, apud., p. 28-29)

    Kobasa și colegii săi, au vorbit în 1979 despre „robustețe”, concluzionând că oamenii rezistenți la stres au o atitudine specifică vizavi de viață : sunt deschiși la schimbare, au un simț de implicare în ceea ce întreprind, și un simț al controlului asupra evenimentelor pe care le trăiesc. Katherine W. Ellison, apud. , p. 9-10)

   Oamenii rezilienți au un înalt sentiment de auto-eficiență, se simt capabili să facă față stresului (Holahan, C. K., Holahan, C. J., & Belk, S. S. , Adjustment in aging: The roles of life stress, hassles, and self-efficacy)

Un alt avantaj al persoanelor reziliente este că au mai puține șanse de a dezvolta tulburarea depresivă. (Pengilly, J. W., & Dowd, E. T. , Hardiness and social support as moderators of stress).

      Un factor asociat rezilienței este optimismul, care deși este stabil în timp, poate fi și învățat (Seligman, 1992) , și există posibilitatea să aibă o componentă de ordin genetic (Scheier, M. F., & Carver)

           Cele 8 Metode pentru Creșterea rezistenței Psihice

  1. Acceptarea – unele evenimente din viața ta nu le poți controla, la fel și-n cazul oamenilor, nu îi poți controla. Poți însă să accepți situația și să conștientizezi aceste lucruri.
  2. Concentrează-te pe soluții – și nu pe problemă, îndreptă-ți energie asupra găsirii ieșirii din situația în care te afli și nu te consuma plângându-te.
  3. Nimic nu e permanent – chiar dacă lucrurile par a fi destul de complicate acum în viața ta, nimic nu ține pentru totdeauna, vor veni și momente mai bune.
  4. Păstrează-ți igiena psihică și fizică – dormi suficient, mănâncă sănătos, fă exerciții fizice și lucruri care-ți plac.
  5. Nu respinge Emoțiile Puternice – nu îți înnăbuși emoțiile prin alcool și nu le evita. În același timp, nu te fixa asupra lor definitiv, ai nevoie la un moment dat să mergi mai departe.
  6. Petrece mai mult timp cu oamenii pe care-i iubești – timpul petrecut cu familia și cei iubiți e un medicament pentru psihic și te încarcă.
  7. Deleagă problemele care nu țin de tine – nu ești un expert în rezolvarea tuturor problemelor, apelează la alte persoane, caută sprijin și deleagă.
  8. Nu-ți asuma obligații suplimentare – nu toate problemele pământului trebuie rezolvate de către tine, rezolvă doar ce poți și ai timp, nu face promisiuni care te vor încărca suplimentar, învață să spui nu.

Stresul e o alarmă a organismului care îți semnalează faptul că funcționezi la cote prea ridicate pentru nivelul tău de rezistență și ai nevoie să iei una din măsurile de mai sus de întărire a rezistenței.

Stresul poate fi atât pozitiv, cât și negativ, în anumite momente stresul te poate ajuta să crești ca om și un nivel optim de stres te încarcă și te face să te simți puternic și inovator.

Andrei Cătălin
Autorul Jurnalul unui Psihoterapeut

Inscrie-te cu adresa de e-mail pentru a primi : 
- Ghidul 6 Metode de Creștere a Încrederii în Tine;
- Articole săptămânale pe e-mail ce te vor ajuta să afli cine ești, ce-ți dorești și cum să găsești  mai ușor soluții la problemele tale.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *